Home »

Propunerile UNJR prezentate Premierului Dăncilă de îmbunătățire a OUG 7/2019 prin care s-au făcut modificări la legile justiției

Propunerile UNJR prezentate Premierului Dăncilă de îmbunătățire a OUG 7/2019 prin care s-au făcut modificări la legile justiției

Propunerile UNJR prezentate Premierului Dăncilă de îmbunătățire a OUG 7/2019 prin care s-au făcut modificări la legile justiției
 

UNJR a participat pe data de 25 februarie 2019 la întâlnirea de la Guvern iniţiată de Premierul Viorica Dăncilă, ocazie cu care şi-a reiterat poziţia cu privire la OUG 7/2019.

Pe data de 21 februarie 2019 UNJR a avut o reacţie împotriva unor prevederi din această ordonanţă, solicitând Guvernului să revină asupra lor. Comunicatul integral de la acea dată poate fi citit la adresa: http://www.unjr.ro/2019/02/21/unjr-condamna-prevederile-din-oug-7-2019-de-modificare-a-legilor-justitiei-care-incalca-principiul-separarii-carierelor-si-solicita-guvernului-dancila-sa-revina-de-indata-asupra-lor/

În cadrul întâlnirii de la Guvern fiecare reprezentant al autorităţii judecătoreşti, participant la discuţie, a punctat articolele din Ordonanţa care ar necesita îmbunătăţiri sau care ar trebui abrogate.

UNJR a solicitat modificarea sau eliminarea următoarelor articole:

1. Accederea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin OUG 7/2019 s-a modificat art. 44 alin. (1) din Legea 303/2004 privind vechimea de accedere “pe loc” la PICCJ, de la 18 ani la 10 ani, vechime de 10 ani care este necesară şi pentru curţile de apel.

Poziţia UNJR a fost de revenire la vechimea de 18 ani pentru a accede la PICCJ, aşa cum s-a stabilit în Parlament.

“În condiţiile în care salarizarea judecătorilor şi procurorilor este egală în funcţie de grad, se impune ca şi condiţiile de vechime în promovare să fie identice. Pentru promovarea în funcţia de judecător la ICCJ a rămas prevăzută vechimea de 18 ani. Nu se justifică vechimile diferite pentru grade profesionale similare”, a arătat UNJR în punctul de vedere trimis Guvernului.

2. Condiţiile pentru accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Prin modicarea legilor justiţiei în Parlament s-a stabilit la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004 ca:

“(3) Pot participa la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puţin 3 ani funcţia de judecător la curtea de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani şi au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani. Dispoziţiile art. 44 alin. (2) se aplică în mod corespunzător“.

Prin OUG 7/2019 s-a modificat vechimea, care să o includă şi pe cea de procuror, astfel: “[…] au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

UNJR a solicitat revenirea la forma anterioară a legii, aşa cum a fost adoptată de Parlament.

“Textul încalcă principiul separării carierelor, stipulat în art. 1 alin. (2) din Legea 303/2004: «Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor».

Articolele unei legi se interpretează unele prin altele. Art. 1 din lege stipulează clar separarea carierelor, prin urmare nici o prevedere din articolele subsecvente nu poate încălca principiul statuat de art. 1, decât ca excepţie expres şi limitativ stipulată, ceea ce nu este cazul în ordonanță, prin care în expunerea de motive nu este justificată derogarea de la principiul separării carierelor.

Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înaltă instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experiența cerută de lege strict în această profesie.

În plus, a existat o perioadă în care foştilor procurori DNA şi DIICOT li s-au recunoscut gradul de ICCJ, chiar dacă, în realitate, aveau grad de tribunal sau judecătorie. O parte din aceşti procurori s-au transferat apoi judecători direct la curţi de apel. Modificarea din OUG, prin urmare, le deschide din nou acestora accesul la instanțe superioare şi ICCJ, fără să fi trecut prin celelalte grade de jurisdicţie şi fără ca aceşti procurori să parcurgă examenele de promovare indispensabile pentru judecători pentru a accede la un grad profesional superior”, a argumentat UNJR.

3. Condiţiile pentru numirea în funcţiile de conducere din parchete

Anterior adoptării OUG 7/2019, art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 prevederea:

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.

Prin OUG 7/2019 articolul a fost modificat astfel:

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.

UNJR a solicitat revenirea la forma anterioară a legii, aşa cum a fost adoptată de Parlament.

“În primul rând, se modifică competența de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet.

Ambele modificări reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor, ce nu poate fi acceptată.

Pe de altă parte, acest text încalcă grav statutul constituţional al judecătorilor. Aceştia sunt independenţi şi se supun numai legii, pe când procurorii, inclusiv procurorii şefi, îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului controlului ierarhic, sub autoritatea Ministrului Justiţiei.

Un judecător NU poate fi în acelaşi timp independent, supus numai legii, şi procuror aflat sub control ierarhic şi sub autoritatea ministrului justiţiei! Este o incompatibilitate absolută.

O altă problemă este legată de renunţarea cu totul la un minim de vechime cerut pentru numirea în aceste funcţii de conducere. Este complet iraţional ca, pentru a fi de exemplu Procuror General la nivelul curţii de apel legea să pretindă minim 10 ani vechime, dar pentru funcţiile ierarhic superioare, astfel de condiţii să nu existe”, a arătat UNJR în punctul de vedere trimis Guvernului.

4. Delegarea în funcţiile din parchetele unde poziţiile sunt ocupate prin numirea de către Preşedintele României

Prin OUG 7/2019, la articolul 57, după alineatul (7), s-a introdus un nou alineat cu următorul cuprins:

“(7^1) Procurorii nu pot fi delegaţi în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României”.

Deşi nu a propus un text concret de modificare, poziţia UNJR a fost ca “pe de o parte textul ordonanţei nu rezolvă problema abuzului de delegări, iar pe de altă parte crează o nouă problemă, prin adăugarea riscului creării unor blocaje în activitatea acestor parchete în cazul întreruperii intempestive a mandatului (deces, demisie, revocare, etc.)”.

UNJR a propus găsirea unei formule echilibrate, care să asigure atât dezideratul ca aceste funcţii de conducere din parchete să fie ocupate prin numire, conform legii, cât şi să asigure continuitatea activităţii în parchete în situaţia în care funcţia ocupată prin numire devine vacantă.

5. Condiţia bunei reputaţii

Prin modificarea legilor justiţiei în Parlament, art. 65 – privind cazurile pentru eliberarea din funcţie – a fost modificat la alin. (1) lit. i) astfel:

“neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind lipsa cazierului fiscal, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”.

Prin OUG 7/2019 textul articolului a fost modificat, revenindu-se la forma anterioară modificării din Parlament, astfel:

“neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest din urmă caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”.

UNJR a solicitat revenirea la forma anterioară a textului, aşa cum a fost adoptată de către Parlament.

“Excluderea condiţiei bunei reputaţii ca şi motiv pentru eliberarea din funcţie a fost susţinută de UNJR cu ocazia modificării legilor justiţiei în Parlament.

Îndeplinirea condiţiei bunei reputaţii este verificată la intrarea în magistratură. Din momentul în care candidaţii, odată verificaţi a avea bună reputaţie, devin judecători sau procurori, ei se supun normelor ce reglementează profesia, fiind răspunzători pentru abateri prin intermediul răspunderii disciplinare. În cadrul acestei proceduri beneficiază de toate garanţiile referitoare la dreptul la apărare, condiţie care nu este respectată de o procedură extrem de laxă şi subiectivă, cum este aceea a bunei reputaţii. Cu alte cuvinte, există deja un remediu pentru sancţionarea magistraţilor şi menţinerea bunei lor reputaţii, un nou filtru fiind excesiv şi periculos prin arbitrariul permis.

De altfel, caracterul lax al acestui termen a permis folosirea să arbitrară în trecut, cu atât mai mult impunându-se eliminarea sa”, a susţinut UNJR în punctul de vedere trimis Guvernului.

6. Procurorul ierarhic superior la Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie

Prin OUG 7/2019 s-a adăugat la art. 88^1 următorul nou alineat:

“(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior“ în cazul infracţiunilor de competența Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”.

Acest text a dat deja naştere unor interpretări diferite, unii susţinând că de fapt acest articol este o preluare a unor prevederi deja existente în Codul de procedură penală, alţii susţinând că, într-o interpretare, s-ar putea spune şi că actele, măsurile sau soluţiile procurorului şef a SIIJ nu pot fi supuse controlului de un procuror ierarhic superior.

Fără a veni cu un text anume, UNJR a propus modificarea articolului tocmai pentru a nu lăsa loc unor astfel de interpretări diferite.

7. Prevederi ca Plenul CSM, precum şi colegiile de conducere ale ICCJ şi instanţelor nu pot adopta regulamente sau hotărâri prin care se adaugă la lege

Prin OUG 7/2019 s-a prevăzut în Legea 317/2004 şi Legea 304/2004 ca Plenul CSM şi Colegiul de conducere al ICCJ, precum şi colegiile de conducere ale instanţelor, nu pot fi adoptate Regulamente sau hotărâri “prin care să adauge la dispoziţiile cuprinse în legi, pe motiv că acestea ar fi neclare sau incomplete”.

Prevederea reia pur şi simplu un principiu de drept, anume că prin acte infralegale nu pot fi modificate sau completate legi, motiv pentru care UNJR a susţinut eliminarea acestora ca fiind superflue.

Mai mult, aceste prevederi pot duce în practică la blocaje punctuale, cum ar fi situaţiile în care colegiile de conducere dispun cu privire la componența completelor în situaţii excepţionale – modificarea componenței unor complete sau chiar desfiinţarea unor complete din motive legate de transferul, boala etc. a judecătorilor ce îl compun.

8. Abrogarea termenului de decădere pentru efectuarea verificării prealabile de către Inspecţia Judiciară

În contextul în care prin OUG 7/2019 s-au modificat câteva articole din Legea 317/2004 privind Inspecţia Judiciară, UNJR a solicitat şi abrogarea art. 45 alin. (7) din Legea 317/2004, care prevede că “Termenele stabilite de prezentul articol sunt prevăzute sub sancţiunea decăderii”.

“Acest text s-a omis a fi scos din lege în Parlament şi crează probleme pentru TOATE acţiunile disciplinare. Faptul că inspectorii nu se încadrează în termenele prevăzute de lege pentru verificarea prealabilă nu poate avea ca sancţiune DECĂDEREA! E ca şi cum ai decădea un judecător din termenul de motivare a unei hotărâri”, a spus UNJR în punctul de vedere trimis Guvernului.

UNJR rămâne ferm dedicată tuturor eforturilor şi acţiunilor pentru consolidarea statului judecătorilor.

În acest sens, UNJR constată cu satisfacţie că principiul “separării carierelor”, susţinut de UNJR dar contestat acerb, inclusiv prin proteste stradale, în timpul dezbaterilor parlamentare din 2017-2018 de o parte a sistemului, este acum apărat tot prin proteste chiar de cei care iniţial s-au opus introducerii acestuia în lege.

Ne aşteptăm ca Guvernul să ţină cont de propunerile pe care atât UNJR, cât şi ceilalţi participanţi la dialog le-au făcut pentru imbunătățirea OUG 7/2019, precum şi să respecte principiile cooperării loiale şi transparenţei decizionale.

UNJR rămâne în continuare fidelă principiului cooperării loiale între puteri, urmând ca şi pe viitor să contribuie prin poziţiile şi expertiza sa, în limitele permise de Constituţie, la îmbunătăţirea cadrului legislativ ce vizează organizarea justiţiei şi statutul judecătorilor.

 


UNIUNEA NAȚIONALĂ A JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA

Dana Gîrbovan - Preşedinte a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)


2019-02-26 12:09:00
Vocea României

Alte Stiri Interesante

Comentarii

Comenteaza la aceasta stire!