Forumul Judecătorilor prezintă argumente eronate în susţinerea desfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ)

În susţinerea desfiinţării SIIJ, asociaţia Forumul Judecătorilor susţine că punerea în mişcare a acţiunii penale poate conduce la suspendarea magistratului, ceea ce este o afirmaţie manipulativă.

"În condițiile în care punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva unui magistrat poate conduce la suspendarea acestuia din funcție, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar putea fi percepută, raportat la aspectele analizate ținând de organizarea și funcționarea sa, ca un factor de presiune de natură să afecteze independența judecătorului", susţine FJR în comunicatul din 3 aprilie 2019.

Premisa de la care pleca Forumul Judecătorilor NU are însă nici o acoperire în forma în vigoare a Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, modificată în 2018.

Un scurt istoric

Suspendarea din funcţie a unui judecător sau procuror în momentul în care a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa se putea face sub imperiul modificărilor făcute la legile justiţiei de Monica Macovei, lege mult lăudată de Cristi Dănilet şi cei ce îl urmează.

Art. 62 din Legea 303/2004, în forma în vigoare la acea vreme, prevedea că:

"(1) Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu;"

La acel moment magistratul era suspendat de drept, neavând posibilitatea de a contesta măsura suspendării.

Textul a fost modificat în 2013, pentru ca suspendarea din funcţie să opereze doar la trimiterea în judecată. Şi această prevedere se aplica de drept, magistratul neavând posibilitatea să o conteste.

Textul de lege, în vechea formă, a creat cu adevărat o breşă în independența judecătorilor, care puteau fi suspendaţi din funcţie printr-un simplu act al procurorului, necenzurat de vreo instanţă de judecată. Aşa a fost posibil ca judecători şi procurori să fie suspendaţi ani de zile din funcţie prin rechizitorii cu grave vicii de legalitate, pentru fapte nedescrise în concret sau cu încălcări grave ale drepturilor, ce au determinat retrimiterea cauzei la parchet.

Această vulnerabilitate a determinat o nouă modificare legislativă, făcută prin modificările începute în 2017 şi finalizate în 2018. Este vorba de exact acele modificări ale legilor contestate de magistraţii care sunt acum la Bruxelles pretinzând că apără independenţa justiţiei.

Astfel, în prezent, în urma modificărilor aduse prin Legea 242/2018, judecătorul şi procurorul este suspendat din funcţie DUPĂ confirmarea rechizitoriului de către judecătorul de cameră preliminară.

De asemenea, dacă procurorul dispune ca măsură de control judiciar interdicţia exercitării funcţiei, măsura este supusă controlului instanţei, conform art. 213 din C.pr.pen.

Ca atare, pentru ca un act al procurorului să poată determina suspendarea unui magistrat din funcţie, este necesar un control al judecătorului, care să îi confirme legalitatea şi temeinicia, în urma unei proceduri ce permite magistratului vizat să îşi exercite pe deplin dreptul la apărare.

Întrebarea ce se pune acum este următoarea: de ce judecătorii protestatari susţin public argumente ce nu au acoperire legală?

Şi, mai grav, este acceptabilă o astfel de atitudine, atunci când toate aceste afirmaţii au impact direct la nivelul instituţiilor europene şi stau la baza deciziilor acestora, ce sunt apoi impuse României?

Un lucru este însă clar: independenţa justiţiei nu se apăra prin exagerări, dezinformări sau manipulări.


Dana Gîrbovan - Preşedinte a Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR)